Spicuiri din hotărârea judecătorească cu privire la noua biserică

În cele din urmă am primit hotărârea judecătorească după 4 luni de zile. În cele peste 12 pagini se aduc câteva argumente din partea judecătoarei prin care se hotărăşte că biserica nu poate fi construită. Ce e mai nostim că aceleaşi argumente le tot repetă. De mai multe ori.

 Noi vom face recurs şi cum va rândui Maica Domnului aşa vom face!

În cele ce urmează am spicuit câteva rânduri din hotărâre pentru a citi şi dvs!

[...]Potrivit menţiunilor certificatului de urbanism, cererea de emitere a autorizaţiei de construire va fi însoţită de mai multe documente prin care şi „acordurile notariale ale vecinilor limitrofi de la blocurile F30, F36 şi F42“.

Conform referatului de evaluare a impactului activităţilor care se vor desfăşura la obiectivul de investiţie- Construirea bisericii cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, Parohia Precista III, situat în Piatra Neamţ, st. Aurel Vlaicu, nr. I întocmit de Institutul Naţional de Sănătate Publică- Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi, folosinţa actuală a terenului în suprafaţa de 622 mp este de spaţiu verde, însă terenul nu este încadrat ca spaţiu verde amenajat şi este considerat lot construibil.

În ceea ce priveşte protecţia aerului, în timpul fazei de construcţie impactul este cert negativ-datorat gazelor de eşapament, prafului, etc., iar după finalizarea construcţiei nu există surse de poluanţi pentru aer.

Referitor la protecţia împotriva zgomotului se menţionează că bisericile ortodoxe sunt prevăzute cu două obiecte liturgice care scot anumite sunete: toaca şi clopotul. Clopotul şi toaca se trag doar în zilele de sărbătoare şi la anumite slujbe timp de câteva minute şi la ore fixe.

Dat fiind faptul că biserica se va construit lângă vecinătatea a trei blocuri, se va monta o toacă şi un clopot de miei dimensiuni, nu în turlă, ci lângă biserică, la cea mai mare distantă de clădirile alăturate.

Evenimentele majore, cum ar fi sfinţirea locului, sfinţirea bisericii, sunt rare, iar evenimentele mai dese, cum sunt: cununii, înmormântări, slujba din noaptea învierii sunt mai dese.

În timpul fazei de construcţie impactul este negativ cert datorat creşterii nivelului de zgomot exterior în timpul activităţilor de construcţie, iar după finalizarea construcţiei impactul negativ este probabil. Nivelul de zgomot în zona limitrolă va li mai ridicat pentru perioade scurte de timp, doar în anumite zile din săptămână şi doar în cursul zilei datorită slujbei religioase.

În ceea ce priveşte siguranţa comunităţii s-a concluzionat ca in faza de construcţie impactul este negativ prin intruziunea în cadrul populaţiei rezidente a unor persoane străine de comunitate, iar după finalizarea construcţiei impactul este pozitiv probabil prin creşterea vieţii morale a enoriaşilor.

Stilul de viaţă în faza de construcţie este afectat, datorită diferitelor activităţi de construcţie, zgomot, praf, iar după finalizare, impactul este pozitiv probabil prin realizarea unui obiectiv de utilitate publică.

În concluzie s-a arătat că în faza de construcţie ar exista şase efecte cu impact negativ: mediu, pericol de accidente şi siguranţa populaţiei, stil de viaţă, iar în faza de funcţionare a fost identificat un efect cu impact negativ probabil mediu şi patru efecte cu impact pozitiv: mediu, pericol de accidente şi siguranţa populaţiei şi stil de viaţă.

Pârâţii ... se, opun construcţiei, motivele invocate fiind: zgomotul, tulburarea liniştii publice, afectarea structurii blocului, poluare fonică şi ecologică, creşterea mediului infracţional, obstrucţionarea mijloacelor de intervenţie, dispariţia spaţiului verde din zonă, scăderea valorii imobiliare.

Art 27 din Ordinul nr. 839/2009 stabileşte ca acordul vecinilor este necesar pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existenţe sau în imediata lor vecinătate şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora şi în cazul amplasării de construcţii, cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.

Astfel, în opinia instanţei conţinutul normelor menţionate conduc spre aserţiunea că acesta au fost edictate tocmai în considerarea prevenirii unor ingerinţe nejustificate în exercitarea dreptului de proprietate ai celorlalţi vecini, ce ar putea fi cauzate prin schimbarea inopinată a destinaţiei spaţiului, astfel că vecinătatea este folosită de legiuitor în sens generic, urmând a  fi apreciată în concret de instanţă.

Abuzul de drept poate fi definit ca fiind abaterea dreptului de la finalitatea sa, exprimată în scopul pentru care el a fost recunoscut şi garantat, sau, altfel spus, „întrebuinţarea” dreptului în cu totul alte scopuri decât cele avute în vedere de norma juridică ce-i stă la bază. Astfel, dacă fără vreo explicaţie pertinentă un proprietar refuză, acordul cu privire la construirea unui imobil învecinat cu blocul de locuinţe, instanţa poate considera o astfel de manifestare drept abuzivă.

Însă, dacă există motive întemeiate atât în mod obiectiv cât şi juridic, acest acord privind construcţiile noi poate fi refuzat de către titularul dreptului subiectiv, în speţă de către titularii dreptului, de proprietate al apartamentelor din vecinătate.

În cauza de faţă, se creează în mod vădit un dezechilibru în detrimentul proprietarilor vecini şi în folosul reclamantei, primii dovedind un interes serios şi legitim în faptul refuzului acordului necesar în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.

De altfel, sarcina care ar fi suportată de către proprietari ar fi disproporţionată.

Prin urmare, fără a analiza raportarea spaţiului verde la numărul total de locuitori ai localităţii (deoarece acest aspect excede cadrului procesual) instanţa apreciază că proprietarii blocurilor învecinate au o cel puţin o speranţă legitimă ca spaţiul să fie amenjat ca spaţiu verde sau spaţiu de joacă pentru copii.

În acest sens spaţiile naturale situate pe Muncii Pietrica, Cozla şi Cernegura şi Bâtca sunt diferite atât ca amplasament, amenajare cât şi utilitate faţă de spaţiile verzi care fec referire paraţi şi care s-ar afla în apropierea imobilelor cu destinaţiade locuinţă.

Unul dintre motivele refuzul pârâţilor a fost ca în timpul fazei de construcţie impactul este negativ datorat gazelor de eşapament şi prafului, şi că este de notorietate că durata de construcţie a bisericilor este relativ mare, astfel încât aceste incoveniente durează o perioadă mare de timp.

În ceea ce priveşte siguranţa comunităţii s-a concluzionat că în faza de construcţie impactul, este negativ prin intruziunea în cadrul populaţiei rezidente a unor persoane străine de comunitate, iar după finalizarea construcţiei impactul este pozitiv probabil prin creşterea vieţii morale a enoriaşilor.

Pe de altă parte, pârâţii susţin ca după finalizarea construcţiei impactul este negativ datorită creşterii fenomenului infracţional.

Faţă de aceste considerente, instanţa apreciază că stilul de viaţă al proprietarilor, în faza de construcţie, este afectat datorită diferitelor activităţi de construcţie, zgomot, praf, iar după finalizarea construcţiei, prin creşterea nivelului de zgomot datorită slujbelor religioase şi probabilitatea creşterii fenomenului infracţional şi prin urmare, scăderea siguranţei populaţiei.

În concluzie, în lumina considerentelor  expuse anterior, instanţa apreciază că refuzul pârâţilor nu este nejustificat, existând motive întemeiate atât in mod obiectiv cât şi juridic şi astfel nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite de art. 27 din Ordinul nr. 839/2009. În consecinţa, instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta Parohia Acoperământul Maicii Domnului – Precista III în contradictoriu cu pârâţii ....

Obligă reclamanta să plătească pârâtului... suma de 1000 de lei cu titlu cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel la Tribunalul Neamţ în termen de 30 de zile de la comunicare.